reflectii...

Oare putem obtine tot ceea ce ne dorim de la un singur om? Oare e indicat? Exista intotdeauna plusuri si minusuri, si intotdeauna trebuie sa facem alegeri…Nu imi este greu sa fac alegeri, in fond le fac in fiecare zi…admite/respinge, dar… alegerea implica renuntare…pentru prima data in viata mea am ales sa explorez optiunile si sa las cumva portite deschise…imi place ca nu imi ceri explicatii…Azi stateam in fata lui, dar ma gandeam ca imi e dor de tine, ma gandeam ca voi ajunge acasa si voi vorbi cu tine, ma gandeam ca te-as fi sarutat si ti-as fi spus ca imi e dor de tine…

Facem mereu in minte comparatii…

Urasc barbatii care vor sa puna mana pe tine in 2 minute dupa ce te-au cunoscut, de parca ar avea vreun drept asupra ta …sau mda; urasc barbatii care sunt in stare sa ia un taxi ptr. 100-200 m ca nu cumva sa umble prea mult; urasc barbatii care pretind ca nu se uita la bani (sau poate chiar nu se uita); urasc barbatii nerabdatori sa te vada o data si inca o data…

Nu stiu daca e bine ce am facut…ti-am spus ca ma atragi, si in acelasi timp imi vine sa fug…dar atractia e irezistibila… sper doar sa nu fie si autodistructiva…si totusi revin la tine…pentru ca de tine mi-e dor…

Nu stiu daca m-am maturizat, daca am devenit mai cinica sau doar mai atenta…sau poate ca relatia cu un avocat si-a dovedit cumva eficienta…

Uneori mi-e teama, nu stiu exact ce idei si ce frustrari ai…

Uneori ma gandesc ca un avocat ar intelege cel (sau mult) mai bine judecatoarea Ioana, pentru ca nu poti intelege sistemul decat atunci cand faci parte din el…inca nu stiu, insa, ce fel de barbat ar intelege cel mai bine femeia Ioana…